Main Menu [ru]

Европейская интеграция

Процесс сотрудничества в Юго-Восточной Европе

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP) este o structură de cooperare regională neinstituţionalizată, concepută de statele regiunii, ca expresie a solidarităţii dintre acestea. Elementul definitoriu este reprezentat de faptul că SEECP este singurul forum din Sud-estul Europei format şi gestionat de statele din regiune.

Scurt istoric

Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP) a fost înfiinţat în 1996, la iniţiativa Bulgariei, care a dorit să pună bazele unei noi forme de cooperare, după apariţia noilor state pe teritoriul fostei Iugoslavii. În calitate de principal for politic al statelor din regiune, SEECP reprezintă un instrument de promovare a intereselor şi politicii comune de integrare a acestora în structurile politice, economice, de securitate ale UE, precum și cele euro-atlantice. Principalele particularităţi ale acestei iniţiative regionale constau în:

-          SEECP nu este o structură instituţionalizată, ci o platformă de dialog politic şi consultare, inclusiv la cel mai înalt nivel;

-          la masa reuniunilor se folosesc steaguri, iar în documentele SEECP se menţionează numele oficialităţilor care au adoptat documentul şi nu se folosesc denumirile statelor participante; 

-          coordonarea activităţilor este asigurată de Preşedinţia în exerciţiu, deţinută prin rotaţie de către statele membre, pe o durată de un an şi reprezentată de ministrul afacerilor externe;

-          conform documentelor statutare, sarcinile operaţional-tehnice ale SEECP sunt realizate de către Secretariatul Consiliului Cooperării Regionale (CCR).

 

SEECP poate fi considerat continuatorul Înţelegerii Balcanice, iniţiatǎ de Nicolae Titulescu în perioada interbelică, la care participau Iugoslavia, Grecia, Turcia şi România.

 

Mandate recente de PIE SEECP: România (2004-2005), Grecia (2005-2006), Croaţia (2006-2007), Bulgaria (2007-2008), R. Moldova (2008-2009), Turcia (2009-2010), Muntenegru (2010-2011), Serbia (2011-2012), FRI Macedonia (2012-2013), România (2013–2014), Albania(2014–2015), Bulgaria(2015-2016), Croația(2016-2017), Slovenia (2017-2018).


Obiective

- consolidarea stabilităţii, securităţii şi a relaţiilor de bună vecinătate;

- intensificarea cooperării multilaterale economice şi comerciale în zonă, cu accent pe cooperarea transfrontalieră, modernizarea infrastructurii în transporturi, comunicaţii şi energie, promovarea comerţului şi investiţilor;

- promovarea cooperării în domeniile umanitar, social şi cultural;

- cooperarea în domeniul justiţiei, în combaterea crimei organizate, traficului ilicit cu droguri şi arme, precum şi a terorismului

Componenţă

 Statele participante la SEECP: Albania, Bulgaria, Grecia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, România, Serbia, Turcia (state fondatoare), Bosnia şi Herţegovina (2001), Croaţia (2004), Republica Moldova (2006), Muntenegru (2007) şi Slovenia (2010).

Documente fundamentale

Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est stă la baza funcţionării SEECP. Documentul a fost semnat la Bucureşti, la 12 februarie 2000. Anexa Cartei ce cuprinde aspectele procedurale a fost modificată în 2007, prin introducerea referirilor la înfiinţarea Consiliului Cooperării Regionale (RCC), braţul operaţional al SEECP.

Organisme principale/Mod de lucru

Coordonarea activităţilor SEECP este asigurată de Preşedinţia în exerciţiu (PiE), deţinută prin rotaţie de către statele participante, pe o durată de un an şi reprezentată de ministrul afacerilor externe. Principalul for politic al SEECP este reuniunea anuală la nivel înalt. Totodată, pe parcursul unei preşedinţii sunt organizate cel puţin două reuniuni ale miniştrilor de externe: una formală şi una informală. La nivel de lucru au loc întâlniri ale directorilor politici din ministerele de externe. Cooperarea la nivel ministerial este foarte dinamică, pe lângă reuniunile miniştrilor de externe, se organizează, anual, întâlniri sectoriale (justiţie, afaceri interne, economie, energie etc.).

Cooperarea parlamentară se realizează prin întâlniri ale preşedinţilor parlamentelor statelor participante.

Reuniunile de nivel (summit şi ministeriale) se finalizează prin adoptarea unor declaraţii politice. Acestea sunt precedate, de regulă, de reuniuni ale experţilor.

Troica este mecanismul care asigură continuitatea între preşedinţiile SEECP. Troica SEECP este formată din fosta, actuala şi viitoarea preşedinţie a Procesului.

Deciziile la nivelul SEECP se iau prin consens.

 

Aderarea la SEECP

SEECP este deschis pentru participarea, în forme adecvate (stat participant sau stat observator), statelor care aparţin din punct de vedere geografic regiunii şi care îşi declară adeziunea totală la principiile Cartei. Decizia se ia de către şefii de stat/guvern pe bază de consens.

 

Dimensiunea parlamentară

Prima Conferinţă a Preşedinţilor Parlamentelor din ţările Europei de Sud-Est (Atena, 1997) şi-a propus realizarea unui dialog parlamentar sistematic, prin organizarea, pe o bază periodică şi pe principiul rotaţiei, a Conferinţei Preşedinţilor de Parlamente din Europa de Sud-Est.

Încurajarea dialogului parlamentar între ţările participante la SEECP a fost înscrisă şi în Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est, semnată la Bucureşti, la 12 februarie 2000 şi în Declaraţia de la Skopje din 2001.

În cadrul reuniunii Preşedinţilor Parlamentelor statelor SEECP (Atena, martie 2006), a fost semnată o Declaraţie comună, care stipulează angajamentul ca fiecare PiE să organizeze o conferinţă parlamentară precum şi interesul pentru instituţionalizarea unei forme de cooperare între Parlamentele statelor din regiune.

La Conferinţa Preşedinţilor de Parlamente din statele participante la SEECP, care a avut loc la Ohrid, în perioada 26-28 mai 2013, a fost aprobată convocarea Sesiunii inaugurale a Adunării Parlamentare a SEECP la Bucureşti.

Agenda

There are no items yet.

Subscribe to Agenda