Presa si relaţii publice

Discursuri / Discursul domnului Andrei Stratan în cadrul sesiunii a 61-a a Adunării Generale a ONU (New York, 26 septembrie 2006)

Traducere neoficiala din versiunea în limba engleza

Discursul E.S. domnului Andrei Stratan, Viceprim-ministru, Ministru al Afacerilor Externe si Integrarii Europene al Republicii Moldova în cadrul sesiunii a 61-a a Adunarii Generale a ONU (New York, 26 septembrie 2006)

Doamna Presedinte, Domnule Secretar General, Doamnelor si Domnilor

În primul rând, doresc sa o felicit pe doamna Haya Rashed Al Khalifa în legatura cu alegerea sa în calitate de Presedinte al sesiunii a 61-a a Adunarii Generale a Natiunilor Unite, urându-i succese în aceasta onorabila si responsabila functie.

Îmi exprim, de asemenea, consideratiunea catre predecesorul dumneaei, domnul Ian Eliasson, pentru modul în care a condus Adunarea Generala, exercitata pe parcursul sesiunii a 60-a la fel ca si pentru eforturile pe care le-a depus în reformarea organizatiei.

Doresc sa exprim întreaga noastra apreciere pentru angajamentul laudabil si determinarea cu care Secretarul General al ONU, dl Kofi Annan, a realizat madatul sau. Cu referire la preconizata alegere a noului Secretar General, consider important sa reamintesc ca Europa de Est este singura regiune care nu a fost reprezentata în acesta importanta pozitie. Din aceasta pespectiva, noi salutam înaintarea candidaturii E.S. Vaira Vike-Freigerga, Presedintele Republicii Letonia.

Folosesc acest prilej de a saluta aderarea Muntenegrului la Organizatia Natiunilor Unite. Avem toata încrederea ca în aceasta calitate îi va permite sa contribuie de o maniera semnificativa la promovarea scopurilor nobile ale Organizatiei Mondiale.

Distinsi delegati,

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 înca persista în memoria noastra. Cea de-a 5-a aniversare a acestei tragedii iarasi a readus pe ecranele televizoarelor scene de oroare, suferinta si moarte. Acest fapt ne reaminteste o data în plus ca e nevoie de mai multa fermitate în combaterea terorismului, care reprezinta una dintre cele mai serioase amenintari pentru pacea si securitatea internationala.

Ca si alte state, Republica Moldova considera ca, combaterea terorismului international, exclusiv prin actiuni militare, politice si economice nu este suficient. Trebuie sa cautam solutii care ar înlatura si nu exacerba amenintarea si care ar fi bazate pe întelegerea clara a factorilor care genereaza si sustin terorismul, fundamentalismul si fanatismul.

Acelasi lucru este valabil si cu privire la solutionarea conflictelor.

Numai prin elaborarea si implementarea unor strategii integrate, orientate spre identificarea cauzelor conflictelor si terorismului, comunitatea internationala va putea sa asigure pe termen lung pacea si stabilitatea internationala.

Pornind de la aceasta întelegere, Moldova a sprijinit activ Strategia Globala de lupta contra terorismului, adoptata recent de catre Adunarea Generala si a salutat decizia acesteia de a continua examinarea Raportului Secretarului General asupra prevenirii conflictelor armate pe parcursului sesiunii a 61-a.

Consideram ca masurile specifice reflectate în Planul de Actiuni, care este reflectat în contextul Strategiei Globale de lupta contra terorismului, sunt cuprinzatoare ca substanta si viziune. Este necesar de a întreprinde pasi concreti la nivel individual si colectiv pentru implementarea prevederilor acestui plan.

De asemenea, avem încrederea ca recomandarile incluse în Raportul Secretarului General privind prevenirea conflictelor armate vor servi ca puncte de referinta pentru statele membre întru prevenirea conflictelor în lume.

Doamna Presedinte,

Dezbaterile curente din cadrul Segmentului Înalt al sesiunii Adunarii Generale, care sunt concentrate pe evaluarea realizarii Parteneriatului Global pentru Dezvoltare sunt semnificative din perspectiva problemelor pe care le-am mentionat mai sus. Atât timp cât lumea este afectata de foame, saracie, subdezvoltare, inegalitate, opresiune si se încalca drepturile si libertatile fundamentale, nu se va putea gasi o solutie pentru problemele politice, economice si sociale, care degenereaza în fenomene pe care le urmarim în prezent cu un sentiment tot mai profund de frustrare si incertitudine.

Reafirmarea Parteneriatului Global pentru Dezvoltare în documentul final al Summit-ului Global semnifica o recunoastere implicita de catre comunitatea internationala a imperativului promovarii dezvoltarii nu numai în ce priveste securitatea dar si din consideratiuni etice, economice si sociale.

Astfel, este esential sa întreprindem actiuni specifice pentru a avansa implementarea obiectivelor de dezvoltare convenite la nivel international, inclusiv a celora care se contin în Declaratiile Milenara, de la Doha, Monterrey si Johanesburg. Statele dezvoltate, precum si cele în curs de dezvoltare trebuie sa construiasca parteneriate globale pentru dezvoltare în baza încrederii si respectului reciproc iar eficienta si calitatea acestora sa fie asigurate de o finantare adecvata, buna guvernare si politici viabile. Participarea dinamica si activa în acest proces a sectorului privat, societatii civile, institutiilor de la Bretton Woods, Organizatiei Mondiale a Comertului, precum si a altor actori relevanti este, de asemenea, de o importanta primordiala.

Cunoastem cu totii ca nivelul actual al asistentei oferite nu este suficient pentru a atinge obiectivele de dezvoltare milenare. În acest sens, va trebui sa cautam modalitati de a spori eficienta ajutorului existent, de a gasi surse inovative de finantare si de a adera la un program comun si progresist de finantare.

Distinsi delegati,

Raportul Secretarului General „Investind în Natiunile Unite”, care cuprinde 23 de propuneri privind reforma managementului organizatiei confirma intentia acestuia de a continua implementarea masurilor aprobate de catre Sefii Statelor sau Guvernelor la Summit-ul Global din 2005. Tara mea a sprijinit rezolutia relevanta din cadrul Adunarii Generale în luna iulie curent privind consolidarea Natiunilor Unite prin asigurarea functionarii efective si eficiente a organizatiei si promovarea unei culturi a responsabilitatii, transparentei si integritatii în cadrul Secretariatului.

În vederea avansarii si implementarii prevederilor documentului final, Republica Moldova îsi manifesta dorinta de a sprijini si contribui în continuare la adoptarea deciziilor necesare care vor conduce la revitalizarea Adunarii Generale, reforma si largirea Consiliului de Securitate si cresterea eficientei Consiliului Economic si Social.

În mod particular, va trebui sa intensificam eforturile noastre în realizarea reformei Consiliului de Securitate. Moldova considera ca reforma trebuie sa fie ghidata de principiile reprezentarii geografice echitabile, democratiei, efectivitatii, eficientei si transparentei. Pe aceasta baza, se va putea moderniza componenta Consiliului de Securitate si de a-l aduce în concordanta cu largirea substantiala a numarului de membri ai Natiunilor Unite. În acest context, as vrea sa reiterez pozitia tarii mele potrivit careia Consiliul de Securitate trebuie largit, în ambele categorii, de membri permanenti si ne-permanenti, iar statelor din Grupul Est-European trebuie sa li se ofere un loc aditional.

Republica Moldova a sprijinit propunerea de a crea Consiliul pentru Drepturile Omului. În calitate de institutie care stabileste standarde în materie de drepturi ale omului, Consiliul reprezinta un organ universal menit sa promoveze respectul pentru drepturile omului în toata lumea, sa reactioneze si sa raspunda prompt la cazurile de violare a drepturilor omului si sa asiste statele în îmbunatatirea capacitatilor lor în acest sens. Noi asteptam de la aceasta institutie nu doar sa reactioneze dar si sa impuna respectul pentru drepturile omului, în special în cazurile când se comit crime umanitara, inclusiv în zonele de conflict care se afla în afara controlului statelor suverane.

Noi recunoastem ca Consiliul a avut o reactie imediata în ce priveste evenimentele din Orientul Mijlociu, organizând de urgenta o sesiune speciala si stabilind o Comisie de ancheta. Totusi, credem ca abordarea pertinenta a problemelor ce tin de domeniul drepturilor omului, fara luarea unor decizii pripite, unilaterale, ar face ca noul organ al Natiunilor Unite sa fie mai credibil si care ar inspira mai mult respect. Consideram ca noile tari alese în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului ar trebui sa fie ghidate de catre principiul impartialitatii, obiectivitatii, neutralitatii, cu abordari echilibrate si lipsite de prejudecati.

Fiind ghidati de aceste principii si fiind constienti de importanta stringenta în ce priveste promovarea si protectia drepturilor omului în toata lumea, autoritatile Republica Moldova au decis de a prezenta candidatura statului pentru a fi aleasa în Consiliul pentru Drepturile Omului, pentru perioada 2010-2013.

Doamna Presedinte,

Natiunile Unite au încredintat mai multor organizatii internationale, în baza principiilor Capitolului VII al Cartei Natiunilor Unite, de a se implica în solutionarea mai multor conflicte care nu reprezinta o atributie directa a Consiliului de Securitate al Natiunilor Unite. Avem nevoie de o monitorizare mai sistematica a activitatii acestor organizatii.

Trebuie sa fie luate toate masurile necesare în vederea sporirii responsabilitatii acestora, în particular în ce priveste conflictele de durata sau cele înghetate, mai ales acolo unde actiunile întreprinse întru solutionarea acestora nu evolueaza sau chiar situatia se înrautateste pe parcursul anilor. Lipsa progresului în acest sens ar trebui sa aduca dupa sine o implicare mai directa din partea organelor respective ale Natiunilor Unite. Nici un conflict nu ar trebui lasat în afara atentiei Natiunilor Unite, indiferent daca acestea se afla pe agenda Consiliului de Securitate sau nu.

Din aceasta perspectiva, ne exprimam satisfactia în legatura cu faptul ca Adunarea Generala, în pofida opozitiei unor state membre, a decis recent sa includa pe agenda sesiunii curente a unui nou punct, propus de Azerbaijan, Georgia, Ucraina si Republica Moldova, dedicat “conflictelor de durata din spatiul GUAM si implicatiile acestora asupra pacii, securitatii internationale si dezvoltarii”. Aceste conflicte nesolutionate continua sa aiba un impact negativ asupra dezvoltarii politice, economice si sociale a statelor GUAM, precum si vietii a milioane de oameni care locuiesc în aceasta regiune.

Noi credem ca faptul aducerii acestei chestiuni, prin intermediul Adunarii Generale, în atentia comunitatii internationale va fi facilitat procesul de solutionare a conflictelor în Azerbaijan, Georgia, Republica Moldova, si nu vor fi subminate, cum cred delegatiile unor tari, mecanismele existente de reglementare a conflictelor respective. În acest context, as dori sa exprim, din partea Guvernului Republicii Moldova, profunde multumiri acelor state care au sprijinit initiativa noastra.

Distinsi delegati,

Conflictul transnistrean este, în primul rînd, o derivata a intereselor geopolitice în regiune, fiind declansat cu sprijin din exterior imediat dupa destramarea fostei Uniuni Sovietice si declararea suveranitatii si independentei Republicii Moldova. Spre deosebire de alte conflicte interne, alimentate de antagonisme etnice sau religioase, conflictul din raioanele de est ale Moldovei a fost si ramîne eminamente politic. Similaritatea structurii etnice a populatiei de pe ambele maluri ale Nistrului este un argument incontestabil în acest sens.

Mai mult, autoritatile moldovenesti au promovat de-a lungul anilor politici concertate, orientate spre respectarea deplina a drepturilor omului în raport cu minoritatile etnice, în conformitate cu cele mai înalte standarde internationale. Organizatiile internationale abilitate în domeniul drepturilor omului au constatat, în repetate rînduri, ca în Republica Moldova sunt asigurate toate conditiile pentru pastrarea identitatii culturale si lingvistice ale minoritatilor etnice, inclusiv functionarea unui numar mari de scoli în baza limbilor minoritare si utilizarea pe larg a limbii ruse, ca limba de comunicare interetnica.

Solutionarea pozitiva a chestiunii gagauze, cu acordarea unui statut special Gagauziei, constituie una din marile realizari ale politicii nationale, care este un exemplu unical de solutionare pozitiva a conflictelor interne în spatiul european în perioada post razboi rece.

Aceste evolutii au determinat liderii separatisti sa renunte la exploatarea politica a factorilor de ordin cultural si lingvistic în cadrul procesului de negocieri, îndeosebi în conditiile în care lipsa democratiei si esenta totalitara a regimului politienesc de la Tiraspol este o realitate cunoscuta la nivel international.

Teritoriul controlat de separatisti, cu sprijin continuu din exterior, ramîne a fi unul dintre putinele locuri din lume unde partidele politice si organizatiile neguvernamentale sînt interzise, libertatea presei si opiniei inexistente iar drepturile si libertatile fundamentale ale omului, îndeosebi ale populatiei bastinase, încalcate sistematic si în masa.

Totodata, în zona respectiva se înregistreaza producerea ilegala a diferitor categorii de arme conventionale, inclusiv a celor interzise sau strict limitate de catre regimurile internationale relevante de control. Acest proces de înarmare si militarizare continua a regiunii are loc în pofida eforturilor constante ale Republicii Moldova de a-si reduce efectivele armate si de a solutiona conflictul transnistrean, exclusiv prin mijloace pasnice, fara a renunta la statutul sau de neutralitate permanenta.

Doamna Presedinte,

Autoritatile Republicii Moldova sunt determinate sa gaseasca o solutie politica pentru conflictul transnistrean, care sa se bazeze pe respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a statului. Aceasta problema de securitate regionala necesita a fi rezolvata prin negocieri, cu participarea actorilor principali în formatul „5+2”. Scopul final al negocierilor consta în stabilirea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreana în cadrul Republicii Moldova. Democratizarea si demilitarizarea regiunii sunt conditii indispensabile pentru a realiza un progres în procesul de solutionare.

Noi avem o foaie de parcurs bine elaborata – planul ucrainean împreuna cu documentele necesare au fost prezentate de catre Parlamentul Republicii Moldova în vara anului 2005. Este important ca negocierile sa se finalizeze cât mai curând posibil si fara preconditii. Apelurile lansate în ceea ce priveste participarea la aceste negocieri este sprijinit pe deplin de catre Republica Moldova. Desi unele mici progrese au fost realizate în cadrul celor patru runde de negocieri în formatul „5+2”, consideram ca este mai important sa continuam convorbirile decât sa pastram status-quo-ul.

Pentru a avansa procesul de reglementare autoritatile moldovenesti au realizat o serie de actiuni complementare.

Astfel, la 22 iulie 2005, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat „Legea cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stînga Nistrului”. Aceasta lege acorda Transnistriei dreptul de a a-si solutiona în mod independent problemele ce tin de dezvoltarea economica, sociala si juridica a regiunii, respectând totodata Constitutia si legislatia Republicii Moldova. De asemenea, aceasta lege acorda regiunii transnistrene dreptul de a avea structuri legislative si executive proprii, precum si mai multe limbi oficiale.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat, totodata, o serie de decizii care creeaza un sistem de garantii economice si sociale pentru populatia transnistreana, fapt menit sa asigure integrarea usoara a cetatenilor din aceasta regiune în sistemul economico-social al tarii.

De asemenea, au fost create conditii pentru punerea în legalitate a companiilor transnistrene, prin înregistrarea agentilor economici din regiune pe lînga autoritatile constitutionale, ceea ce le permite acestora sa beneficieze de regimurile comerciale preferentiale pe care Republica Moldova le-a stabilit cu partenerii sai, inclusiv cu Uniunea Europeana.

Acest fapt a putut fi posibil datorita angajamentului comun al autoritatilor Republicii Moldova si Ucrainei de a securiza frontiera comuna. De asemenea, desfasurarea Misiunii de Asistenta la Frontiera a UE a facilitat procesul de cooperare între serviciile importante ale RM si Ucrainei în scopul stabilirii unui regim vamal unic si unui control eficient al frontierei. Suntem încrezuti ca aceasta interactiune trilaterala va contribui la solutionarea conflictului transnistrean.

Folosim acest prilej pentru a informa distinsul for, ca la data de 17 septembrie 2006, regimul separatist transnistrean a organizat un asa-numit referendum cu privire la viitorul regiunii. Noi condamnam acest pseudo-referendum care violeaza flagrant principiul integritatii teritoriale al Republicii Moldova, este anti-constitutionala si sfideaza valorile si standardele democratice.

Republica Moldova este recunoscatoare mediatorilor si observatorilor din cadrul procesului de negocieri – UE, SUA, OSCE si Ucraina, pentru pozitia lor ferma, de ne-recunoastere a acestei farse.

Suntem în continuare îngrijorati de tensiunile din zona de securitate. Ineficienta mecanismelor existente de mentinere a pacii impune necesitatea transformarii lor într-o misiune multinationala de mentinere a pacii, cu mandat international. Noi salutam propunerile înaintate în acest sens si suntem gata de a actiona fara întârziere si de o maniera constructiva.

În ceea ce priveste aspectul militar, trebuie sa reiterez îngrijorarea noastra si profundul nostru regret pentru faptul ca Federatia Rusa înca nu si-a îndeplinit obligatiunile exprimate în cadrul Summit-ului de la Istanbul din anul 1999. Implementarea completa a acestor decizii va facilita procesul de intrare în vigoare a Tratatului Adaptat FACE.

Mentionam, totodata, necesitatea realizarii, cît mai curînd posibil, a unei inspectii internationale la depozitele de munitii din regiunea transnistreana. Monitorizarea activitatii întreprinderilor industrial-militare din regiunea de est a Republicii Moldova este, de asemenea, o actiune care ar fi trebuit realizata înca cu mult timp înainte.

Doamna Presedinte,

În acest an Republica Moldova celebreaza aniversarea a 15-a a independentei sale. Pe parcursul acestor 15 ani, ca stat membru al Natiunilor Unite, am împartasit în totalitate valorile universale, responsabilitatile, realizarile dar si insuccesele organizatiei noastre. În acest rastimp, noi am reusit sa atingem rezultate semnificative în ce priveste dezvoltarea interna a statului. Cu toate acestea, mai sunt înca multe de realizat. Este important faptul ca pe plan intern noi am pus bazele unei societati democratice în cadrul careia drepturile omului si cele ale minoritatilor nationale sunt pe deplin respectate. Cea mai mare realizare consta, însa, în consolidarea unui stat european independent si iubitor de pace.

Republica Moldova a ales calea spre integrarea europeana ca fiind un obiectiv strategic al politicii externe a statului. Ne dedicam pe deplin ideii de integrare în sistemul valorilor politice, economice si sociale ale familiei europene. Implementarea cu succes a Planului de Actiuni Moldova – UE va deschide pentru noi posibilitatea de a accede spre un nivel mai înalt al relatiilor contractuale cu UE.

În concluzie, doamna Presedinte, as vrea sa exprim speranta ca lucrarile Adunarii Generale la cea de a 61-a sesiune se vor desfasura în spirit de solidaritate, cu o abordare realista si constructiva a problemelor complexe cu care se confrunta astazi lumea. Delegatia Republicii Moldova este pregatita sa contribuie, alaturi de alte state membre, la realizarea obiectivelor nobile ale Natiunilor Unite.

Va multumesc pentru atentie.