GHID DE AFACERI

UNGARIA


 

 

DATE GENERALE
Amplasarea geografică: Europa Centrală-de Est 
Denumirea oficială: Republica Ungaria
Capitala: Budapest
Suprafaţa: 93030 km2 
Populaţia:  10,068 mln. (iulie 2007 est.)
Organizarea administrativ-teritorială:              19 judeţe, 20 municipalităţi, 1 municipiu (Budapesta)

Forma de Guvernămînt: democraţie parlamentară
Preşedintele ţării: László Sólyom
Prim-ministru:  Ferenc Gyurcsány
Limba de stat:  maghiară
Principalele oraşe mari: Debrecen, Miskolc, Szeged, Pécs, Győr
Componenţa etnică: maghiari 92.3%, romi 1.9%, altele  5.8%
Religii: româno-catolicism-51,9%, calvinism-15,9%, luteranism-3%, greco-catolicism-2.6%, creştinism-1%, alte-11.1%, neafiliaţi-14.5%
Principalele rîuri şi lacuri: Dunărea, Tisa, Lacul Balaton, Lacul Velence
Resurse naturale:  minereuri de ţiţei, gaze naturale, bauxită, cărbune, caolin, zeolit, bentonit, materiale de construcţii 
Şefii misiunilor diplomatice:                      Ambasada Republicii Moldova                               în Republica Ungaria – Valeriu BOBUŢAC
Ambasada Republicii Ungaria                                în Republica Moldova – Mihail Baier

 

Organizaţiile Internaţionale la care
Republica Ungaria este parte

  • Organizaţia Mondiala a Comerţului (OMC)
  • Organizaţia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) - din martie 1996
  • Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) - din martie 1999
  • Agenţia Internaţională a Energiei (AIE)
  • Comisia Economică pentru Europa a Organizaţiei Naţiunilor Unite (CEE-ONU)
  • Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare şi Comerţ Exterior (UNCTAD) 
  • Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (UNIDO)
  • Centrul Internaţional de Comerţ Exterior (ITC)
  • Convenţia Europeană a Cartei Energiei (EECH)
  • Organizaţia Internaţională a Zahărului (ISO)
  • Consiliul Internaţional al Cerealelor (IGC)
  • Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale (OMPI)
  • Consiliul Europei (CE)
  • Uniunea Europeană (UE) - din 1.05.2004

 

 

SITUAŢIA ECONOMICĂ
În anul 2000 Ungaria era considerată un model pentru celelalte ţări candidate la Uniunea Europeană, fiind situată pe baza indicatorilor economici între primele ţări din cele candidate la UE. Din anul 2001 Ungaria s-a abătut de pe drumul creşterii economice sustenabile. Efectele recesiunii economice mondiale din 2001 s-au simţit şi în Ungaria. Exporturile au crescut cu „doar” 8% în 2001, în comparaţie cu 2000 când această creştere a fost de 22%.
Problemele care urmau să apară mai târziu s-au datorat faptului că, după alegerile din aprilie 2002, Ungaria nu a renunţat la politica transferurilor unor fonduri guvernamentale importante pentru protecţie socială. Problema era faptul că promisiunile erau ireale în oglinda posibilităţilor existente.
Expansiunea bugetară, în economii mici şi deschise, aşa cum este şi Ungaria, nu are efecte de durată. În asemenea economii posibilitatea ca, creşterea cererii agregate să conducă la creşterea importurilor este mai mare decât în economiile mari, mai bine aşezate. Această politică economică a condus la creşterea deficitului general consolidat şi a datoriei guvernamentale. Astfel în ultimii şase ani deficitele bugetare depăşise pragul de 3% din PIB, atingând un record negativ în 2006 de 9,2% din PIB.
Respectiv Guvernul maghiar a fost impus să întreprindă măsuri urgente şi concrete care ar contribui la diminuarea considerabilă a deficitului bugetar al statului şi a datoriilor publice şi ar pune bazele trecerii la moneda unica europeana.  În 2006 Guvernul Ungariei a adoptat „Noul Program de echilibru pentru anii 2006-2008” şi „Programul de guvernare pentru o Ungarie modernă şi de succes pentru anii 2006-2010” care prevăd aplicarea măsurilor de reducere a cheltuielilor şi majorării veniturilor prin implementarea unui şir de reforme administrative şi fiscale.
De la 1 septembrie 2006 a fost modificat cadrul normativ cu privire la impozitări şi anume a fost mărita cota TVA de la 15% la 20%. Acest lucru a condiţionat majorarea preţurilor. Concomitent a fost majorat cuantumul pentru asigurările medicale de la 4% la 7%. Pentru agenţii economici procentul impozitului pe venituri s-a majorat de la 15% la 20%. Toate aceste măsuri au fost incluse în Programul de Austeritate al Guvernului Republicii Ungaria. Respectiv, datorită măsurilor de austeritate şi modificărilor bugetului de stat pe parcursul anului, datele statistice la sfîrşitul anului 2007 au înregistrat o îmbunătăţire a situaţiei macroeconomice. 
Comisia Europeană care a aprobat noul Program de convergenţă a Ungariei, a salutat măsurile concrete dar a avertizat asupra riscurilor şi provocărilor pe care le va avea de înfruntat în viitor Guvernul maghiar. Planul de convergenţă la Euro presupune aducerea deficitului bugetar pînă la 3,2% din PIB în 2009 (deficitul trebuie să fie cel mult 3% cu doi ani înainte de adoptarea monedei unice).
Potrivit estimărilor, în 2007  Produsul Intern Brut (PIB) va înregistra o creştere cu 1,8 %, iar în 2008 cu 3%, în timp ce deficitul la buget în 2007 va fi 6,3 % din PIB, iar în 2008 această valoare se preconizează să scadă la 4,8%. Deficitul de cont curent va atinge 4,6 miliarde de Euro în 2007 şi va scădea conform prognozelor pînă la 4,2 miliarde Euro în 2008. În ceea ce priveşte investiţiile, se aşteaptă la o creştere de 2,4 % în 2007 şi de  4,8% în 2008. Preţurile de consum au crescut în anul 2007 în medie cu 7,9%, însă pentru anul 2008 se preconizează o scădere a inflaţiei pînă  la 4,3%.

INDICII MACROECONOMICI

20062007est.
PIB (USD mld.)112,9129,8
PIB (%)3,91,8
Inflaţia (%)4,17,8
Exportul (mln. USD)74,25187,052
Importul (mln. USD)75,38086,721
Balanţa contului curent-7,326-7,506(mln. USD)
Datoria externă73,880,5( mld. USD)
Producerea  industrială (%)8,68,5
Rata   şomajului (%)7,37,4
Rata schimbului valutar210,4185,5 Ft:USD 

Structura PIB pe sectoare:


INVESTIŢIILE STRĂINE DIRECTE (ISD)

Investiţiile Străine Directe au jucat un rol însemnat  asupra creşterii performanţelor economice ale Ungariei. Conform datelor statistice ale Băncii Naţionale ale Republicii Ungaria, totalul investiţiilor străine directe efectuate în perioada anilor 1990 – 2006 a însumat aproximativ 60 mld. Euro, iar  pentru anul 2007 Ministerul Economiei şi Transporturilor estimează volumul  investiţiilor străine directe în sumă de 4 mld. Euro.

Ungaria, pe baza numărului de proiecte de investiţii de capital străin,  în anul 2006 s-a situat pe locul 11 în Europa. Totodată ISD (investiţiile străine directe) pe cap de locuitor în Ungaria au cea mai ridicată valoare din Europa Centrală-de Est. Investiţiile din Ungaria în alte ţări, preponderent în Europa Centrală şi de Est, au însumat 6,2 mld. Euro la sfîrşitul anului 2006. 

Dacă de luat în considerare numai investiţiile de capital din Ungaria, în anul 2006 cel mai important investitor a fost Germania cu 30 de proiecte noi, pe locul al doilea se află Statele Unite cu 28 investiţii noi, pe locul trei-patru sunt Japonia şi Austria cu câte 7 proiecte fiecare, urmate de Marea Britanie şi Franţa cu câte 4 proiecte fiecare.

La momentul actual în Ungaria activează mai mult de 30 mii de companii cu participaţie străină.
 Legislaţia maghiară nu face deosebire între companiile cu participaţie străină şi companiile naţionale. Pentru înfiinţarea unei companii, contabilitate, angajarea personalului şi lichidare, companiilor cu participaţie străină li se aplică legislaţia în vigoare. 

 

Începînd cu 1 ianuarie 2004, acordarea de facilităţi fiscale este limitată, acordîndu-se numai acelor plătitori de taxe care au cifre de afaceri de pînă la 9500 Euro pe an.

Cu toate acestea, companiile pot obţine, în continuare, facilităţi şi au dreptul să beneficieze de acestea pînă la sfîrşitul anului 2011. Facilităţile se acordă folosind metoda de calcul (ratele de conversie) ale UE care se aplică valorii investiţiilor capitalizate din perioada 1997-2005.

 În acelaşi timp, facilităţile acordate sunt la discreţia municipalităţilor locale. Corespunzător, plătitorii de taxe pot beneficia de concesii fiscale care se acordă de catre autorităţile locale, pentru o perioadă de timp determinată. Aceste prevederi se aplică numai acelor investiţii care depăşesc 11.45 milioane Euro sau 4 milioane Euro în anumite regiuni din Ungaria.

Investiţiile care servesc protecţiei mediului şi-sau IT&C şi care se situează la un minim de 400.000 Euro, pot de asemenea, beneficia de facilităţi fiscale pentru o perioadă de 5 ani.

Devenind membru al UE din mai 2004, în Ungaria au dispărut formele vechi ale sprijinului direct, sprijinului companiilor off-shore şi reducerilor de impozite. Totodată există o gamă largă de subvenţii co-finanţate de la fondurile structurale ale UE.

ISD în Ungaria cumulativ/ 1990-1trm/2007,  mln.Euro
 

 

ISD pe cap de locuitor în Europa Centrală- de Est
Cehia:                          EUR 5,719
Ungaria:                       EUR 6,170
Polonia:                        EUR 2,361
Slovacia:                      EUR 3,338
Slovenia:                      EUR 3,133

 

 

Repartizarea ISD pe sectoare:

Principalii investitori pe grupuri de ţări:

 

COMERŢUL EXTERIOR
În Ungaria, în urma transformării rapide din anii 1990, s-a dezvoltat o economie deschisă, integrată la pieţele Europei de Vest, în care exportul este unul din motoarele dezvoltării economice.
Circulaţia mărfurilor în comerţul exterior ungar, în ultimul deceniu a crescut în mod continuu, 75% din export se îndreaptă în Uniunea Europeană. În timp ce comerţul exterior cu Uniunea Europeană este caracterizat de un excedent ungar la export, cel în afara Uniunii Europene – în primul rând datorită unui excedent însemnat la import în relaţiile cu Rusia şi câteva ţări din Asia – este puternic deficitară.
Din punct de vedere structural, mărfurile în cadrul comerţului exterior sunt cu preponderenţă produse industriale, iar în cadrul acestora maşini şi mijloace de transport.
Paralel cu creşterea circulaţiei comerţului exterior şi în structura acestuia au survenit schimbări în profunzime: după orientarea către Europa de Est, care a caracterizat perioada de dinainte de 1990, comerţul exterior ungar de la începutul deceniului a fost caracterizat în mod clar de o orientare către Europa de Vest, şi paralel cu aceasta, rolul produselor de export tradiţionale a fost preluat de produsele executate de economia cu structură în modernizare, competitive şi pe pieţele din Europa de Vest.
Datorită creşterii circulaţiei mărfurilor în comerţul exterior, valoarea exportului ungar în anul 2006 a fost de aproape 58,4 miliarde de Euro, iar cea a importului s-a apropiat de valoarea de 60,4 miliarde de Euro. Deficitul balanţei comerciale (2,379 mld. Euro ) a scăzut pe parcursul anului 2006 cu 27% în comparaţie cu 2005, acesta fiind un rezultat natural al procesului de modernizare al economiei maghiare.
Structura circulaţiei mărfurilor în comerţul exterior ungar, raportată la ţările participante, a fost determinată de orientarea către Uniunea Europeană: 74% din exportul ungar de mărfuri se îndreaptă spre Uniune, din acesta 61% în ţările vechi membre. Partenerii cei mai însemnaţi în privinţa comerţului exterior sunt: Germania 29,5% din exportul total, Italia 5,5%, Austria 4,8%. Spre ţările din afara Uniunii Europene se îndreaptă 15,6% din export, pe cînd în ţările din afara Europei, luate împreună, abia 10% (SUA cu 2,8%).
În privinţa importului, poziţia dominantă a Uniunii Europene este cu ceva mai puţin marcantă, „numai” 67,5% din importul ungar de mărfuri soseşte din cadrul Uniunii. În privinţa importului primele locuri sunt ocupate de către: Germania 27,4%, Austria 6,2%, Italia 4,6%. Participarea ţărilor din afara Uniunii Europene este de 14,2% ceea ce se datorează Rusiei care este a doua sursa de import ca importanţă majoră şi care deţine 8,2% din importul total al Ungariei. Valoarea de 16% a importului din Asia este semnificativ mai mare comparativ cu cea a exportului, şi aceasta se datorează în principal importului din China 5,1% şi Japonia 2,9%

Produsele şi serviciile pot fi importate în Ungaria fără restricţii. Numai pentru anumite produse este necesară licenţa de import sau export eliberată de Ministerul Economiei şi Transporturilor sau Ministerul Agriculturii. O listă detaliată a acestor produse şi servicii este cuprinsă în HG 112/1190.
Anumite produse pot fi importate şi exportate numai de către firmele înregistrate la Registrul Comerţului ungar şi în cazul medicamentelor este necesară o aprobare anterioară de la autoritatea responsabilă; anumite tranzacţii: importul de deşeuri reciclabile, importul şi exportul de deşeuri periculoase, părţi sau derivate ale unor plante şi animale periculoase, dispozitive de supraveghere, tehnologie militară de apărare. 
Ministerul Economiei şi Transporturilor şi Ministerul Agriculturii sunt îndreptăţite să stabilească restricţii dacă legislaţia sau practica unei ţări este contrară acordurilor încheiate de Ungaria.
Alte reglementări importante privind medicamentele (în special medicamentele psihotropice), produsele chimice, deşeurile şi produsele nucleare sunt stipulate în decretele ministerelor competente.
Republica Ungaria fiind membră a Uniunii Europene, trebuie să aplice acordurile bilaterale şi multilaterale incheiate de UE cu terţe ţări. În acelaşi timp, prevederile următoarelor acorduri au încetat să mai fie aplicate:

  • Acordul Central-European de Comerţ Liber (CEFTA);
  • Acordurile bilaterale de Comerţ Liber încheiate

cu terţe ţări.
           

Orientarea comerţului exterior pe ţări în 2006
Export (% din total)

 

Import (% din total)

Comerţul exterior pe grupuri de mărfuri în 2006

Export (% din total)


Import (% din total)


Licenţa de import sau export este necesară pentru:

  • anumite produse agricole;
  • anumite mărfuri, precum: arme, metale

preţioase şi aliajele acestora, autovehicule, medicamente, materiale radioactive.

ÎNFIINŢAREA  ÎNTREPRINDERII

De la 1 iulie 2006 în Ungaria a întrat în vigoare noua Lege cu privire la Societăţi comerciale şi înregistrarea acestora. Astfel, pînă la 1 septembrie 2007 toate entităţile de afaceri urmau să modifice statutul său în corespundere cu noua legislaţie. Modificările care au fost operate în Lege au avut drept scop simplificarea şi urgentarea procedurilor de înregistrare a companiilor, instituirea unui control mai eficient asupra activităţii companiilor, precum şi s-a dorit introducerea unei legislaţii flexibile pentru protejarea intereselor investitorilor şi creditorilor.  
Legea defineşte principalele forme organizatorico-juridice ale activităţii de antreprenoriat după cum urmează:
- Societate în comandită - Bt.
- Societate în nume colectiv - Kkt.
- Societate cu răspundere limitată – Kft.
- Societate pe acţiuni – Rt.
- Societate mixtă

Noua companie trebuie să se înregistreze la Registrul Comerţului judeţean sau al Municipiului Budapesta în termen de 30 de zile de la semnarea contractului şi a statutului de funcţionare. În cazul în care este necesară o licenţă pentru înfiinţare, aceasta trebuie depusa la Registrul Comerţului în 30 de zile de la obţinerea ei. Noua societate va lua fiinţă din momentul înscrierii ei în Registrul Firmelor.
Un răspuns final privind înregistrarea unei societăţi cu personalitate juridică (Kft, Rt. şi mixtă) trebuie dat în 60 de zile de la data depunerii cererii de înregistrare. În absenţa unei decizii finale, înregistrarea se face automat în cea de-a 60 zi. Pentru societăţile fără personalitate juridică (Bt. şi Kkt), răspunsul trebuie dat în 30 de zile de le completarea cererii, dacă nu, înregistrarea se face automat în cea de-a 30 zi.  
 Înaintea înregistrării, o firmă poate să funcţioneze ca o pre-companie (în limba ungara elótársaság). Această formă limitată de funcţionare trebuie să fie menţionată în toată corespondenţa de afaceri. O pre-companie poate desfasura activităţi specifice viitoarei companii aflată în proces de înregistrare, cu excepţia acelor activităţi pentru care sunt necesare licenţe. Totuşi, unei pre-companii nu i se permite să facă modificări în ceea ce priveşte acţionarii/membrii asociaţi sau în contractul de asociere. Membrii şi angajaţii nerezidenţi în Ungaria trebuie să numească un agent comercial din Ungaria pentru a primi corespondenţa în numele lor.
Taxele de înregistrare şi publicare vor fi plătite pe parcursul procedurii. Mai mult ca atît, noua companie trebuie să se înregistreze la:
- Oficiul de Stat pentru Impozite (APEH);
- Oficiul Central de Statistică (KSH);
- Camera de Comerţ şi Industrie;                                    - Autorităţile de Asigurări Sociale;
- Municipalităţile locale.

Un investitor străin poate fi prezent în Ungaria ca întreprinzător privat străin utilizînd următoarele forme:

  • agent comercial
  • birou comercial de reprezentare
  • sau sucursală.

Agentul comercial este o persoană care, în baza unei relaţii contractuale permanente, intermediază tranzacţiile pentru angajatorul său, avînd dreptul la încheierea acordurilor din nume propriu privind mărfurile angajatorului său, în beneficiul acestuia din urmă. Agentul comercial pune în practică, pe risc propriu, acordurile încheiate cu agenţii comerciali independenţi.
Biroul comercial de reprezentare este o formă des folosită de firmele ce doresc să se familiarizeze cu condiţiile de afaceri şi de investiţii dintr-o ţară. Activitatea acestora este limitată la intermedierea afacerilor comerciale în numele firmei mamă, pregătirea tranzacţiilor de comerţ exterior şi la alte activităţi promoţionale şi de informare.
Un birou de reprezentare nu trebuie să desfăşoare activităţi comerciale prin care să obţină venituri în nume propriu sau să presteze servicii juridice.
Sucursala/filiala este o unitate a unei companii străine, fără personalitate juridică, care poate desfăşura activităţi cu caracter economic în Ungaria. Firma străină trebuie să asigure toate activele necesare funcţionării şi îndeplinirii obligaţiilor de către sucursala sa.
Sucursala trebuie înregistrată la Registrul Comerţului, după care poate începe activitatea. Totuşi, este posibil ca persoanele care semnează în numele sucursalei să acţioneze imediat după completarea cererii de înregistrare, cu condiţia că termenul "în curs de înregistrare" să fie indicat pe documente şi în timpul tranzacţiilor încheiate. O sucursală poate fi înscrisă în Registrul Firmelor numai dacă există un acord între Ungaria şi statul sau organizaţia internaţională din care face parte firma straină.
O sucursală poate fi închisă prin rezilierea sa din Registrul Comerţului pe baza unei cereri. Cu o lună înainte de depunerea la registru a cererii de reziliere, sucursala trebuie să publice intenţia sa de închidere a activităţii în Ziarul Firmelor (Cegkozlony), pentru a dovedi că nu are datorii.
Pot reprezenta sucursala numai angajaţii şi persoanele secondate filialei sau persoanele care au domiciliul stabil în Ungaria şi  un acord permanent de servicii. Filiala este obligată să numească un expert contabil legal.

 

SISTEMUL DE IMPOZITARE ŞI TAXE
Sistemul fiscal al Republicii Ungaria, urmare aderării la UE, a fost  armonizat conform legislaţiei comunitare.
În Ungaria se percep impozite şi taxe generale de stat şi locale. Principalele sunt impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată (TVA). În afară de aceastea mai sunt: taxele vamale şi accize, contribuţii la fondul social, taxa pentru transfer, taxa R&D, taxe locale.

De la 1 septembrie 2006 a fost introdusă taxa de „solidaritate”  din venitul anual al persoaelor fizice şi juridice. Persoana juridică este scutită de această taxă  în perioada de pre-companie.

Impozitul pe dividende care a fost  de 20%, de la 1 ianuarie 2006 a fost anulat.

Impozitul pe profit standart pentru companiile maghiare şi străine este de 16%. Impozitul pentru primile 5 milioane HUF de venit (20,000 Euro) din profitul impozabil este 10%. Din ianuarie 2004 veniturile din dobînzi, drepturi de autor, proprietăţi intelectuale nu sunt supuse impozitului pe profit.

Taxa pe valoarea adaugată (TVA) este de:
- 20% rata standard (faţă de 25% cît a fost  pînă în anul 2005)
- 15% pentru produsele agro-alimentare, utilităţi publice, cărţi-ziare, servicii hoteliere,  restaurante etc.;
- 5% pentru anumite produse farmaceutice, manuale.
În Ungaria sunt scutite de TVA anumite produse şi servicii: vînzarea, închirierea şi arendarea pămîntului; închirierea apartamentelor; serviciile publice radio şi TV; serviciile poştale; serviciile financiare; asigurările; transferurile de credite şi dividende. În anumite condiţii, societăţile cu afaceri mici pot cere să fie scutite de la plata TVA.
Înregistrarea unei societăţi ca plătitoare de TVA se face atunci cînd cifra de afaceri depăşeşte 1 milion HUF (circa 4,200 Euro) şi în acest caz trebuie completată lunar o declaraţie de impozit. Societăţile cu venituri brute reduse pot alege plata anuală sau trimestrială a TVA-ului. În anumite situaţii, societăţile ne-rezidente în Ungaria pot cere returnarea TVA-ului pe baza de reciprocitate. Ungaria are semnate acorduri bilaterale, în acest sens, cu: Liechtenstein, Suedia, Elveţia, toate ţările membre ale UE.

 Taxele locale sunt stabilite de Legea Taxelor Locale şi sunt impuse de municipalităţi pe pamînt, pe clădirile situate pe teritoriul lor, pe activitatea desfăşurată de o societate. Cea mai importantă şi mai frecventă este taxa locala de afaceri.
Baza de calcul a taxei locale de afaceri este: veniturile din vînzări fără TVA + 50% din veniturile din dobînzi - costul materialelor - preţul de cumparare al mărfurilor vîndute - costul serviciilor intermediate (de ex.: subcontractori). Rata maximă este de 2% din această bază. Totuşi, autorităţile locale pot stabili valoarea ratei şi pot acorda concesii. De la 1.01.2004, noile concesii pot fi acordate numai societăţilor avînd o bază de calcul a taxei locale mai mică de 2,5 milioane HUF (10,000 Euro). 
Baza de calcul pentru activităţile comerciale cu caracter temporar trebuie stabilită în funcţie de numărul de zile în care societatea a desfăşurat activităţi pe teritoriul municipalităţii.

Taxa de transfer este percepută pentru tranzacţiile cu proprietăţi imobiliare şi anumite active şi este în general de 10% din preţul de transfer sau din valoarea de piaţă a proprietăţii Baza de calcul a taxei de transfer include TVA, exceptînd terenurile, şi este plătită de către cumpărător. Pentru apartamentele şi casele de pînă la 4 milioane HUF (15,200 Euro) rata este de 2%.
 
Accizele sunt plătite de firmele care vînd sau importă produsele incluse în Legea Accizelor, cum ar fi: produse petroliere (benzină, motorină şi alte derivate petroliere), bauturi alcoolice (bere, vin, şampanie) şi tutun. Accizele se calculează atît sub forma unui procent din preţ, cît şi ca suma fixă pe unitatea vîndută. Noua Lege ungară a accizelor, în vigoare din 1.01.1998, a fost modificată conform legislaţiei europene. Începînd cu anul 2006, accizele sunt abolite pentru vinuri iar pentru alte produse acestea vor ramîne neschimbate.

Taxă de consum se percepe pentru importul sau vînzarea pe piaţa internă a unor produse: cafea, pietre şi metale preţioase, autoturisme, anumite categorii de vinuri. Taxa se plăteşte numai de către firmele supuse TVA şi este între 10% şi 32% pentru autovehicule, 35% pentru bijuterii, 12% pentru cafea.

Taxa pe autoturismele companiei poate fi impusă firmelor care deţin sau au în leasing autoturisme, în ideea că anumiţi angajaţi beneficiază personal atunci cînd compania are o maşină. Totuşi această taxă nu se plăteşte dacă se ţine un jurnal de bord şi dacă nu există nici o dovadă a folosirii în scop personal a autoturismului.

În 2004, Ungaria a introdus cîteva noi taxe, inlcusiv taxa pe energie. Această nouă taxă este plătită de societăţile de utilităţi publice, comercianţii de energie, consumatorii autorizaţi şi producătorii de energie. Taxa se calulează în funcţie de cantitatea de energie electrică (pentru care taxa este de 186 HUF/MW) şi de gaz natural (56 HUF/GJ) folosită într-o anumită perioadă.

Taxă pentru mediu este plătită, din 2004, de către companiile poluante, taxa ce se compune dintr-o taxă pentru poluarea aerului şi una pentru poluarea apei, iar din 2005 şi din una pentru poluarea solului.

Impozitul pe venitul personal este reglementat de Lege care clasifică veniturile obţinute de o persoană în diferite categorii, fiecare categorie fiind impozitată după reguli specifice.
Sunt impozitate:

  • salariile brute ce includ toate compensaţiile şi ajutoarele primite. Veniturile în natură sunt, în general, impozitate la o rată de 54%, care se suportă de angajator. Totuşi, anumite venituri, cum ar fi bonurile de masă, sunt exceptate pînă la o valoare a acestora de 1.400 HUF (6 Euro)/luna.
  • veniturile din activităţi independente (producător agricol, numirea ca cenzor etc.);
  • onorariul de director;
  • alte venituri: serviciile asigurate de un fond de pensii privat, premiile de asigurare, pensiile, bursele de student;
  • veniturile din investiţii: veniturile din chirii (o taxă de 25%);
  • veniturile de capital (o taxă de 20%)     

La fel ca şi persoanele juridice, persoanele fizice urmează să achite taxa de “solidaritate” de 4% pentru venitul annual care depăşeşte suma 6 mln. HUF (27,200 Euro) .
Din veniturile obţinute pot fi deduse anumite cheltuieli şi pot fi acordate credite nerambursabile. Astfel, din veniturile salariale se poate deduce:

  • 10% pînă la maxim 9.000 HUF /luna (45 Euro/luna) dacă venitul anual nu depăşeşte 1.350.000 HUF (500,100 Euro);
  • 18% din veniturile mai mari de 1.350.000 HUF, în cazul în care venitul anual este între 1.350.000-1.950.000 HUF (5,100-7,500 Euro);
  • în anumite condiţii, 540 HUF /luna (4 Euro).

Din veniturile obţinute din activităţi intelectuale se poate deduce 20%, pînă la maxim 50.000 HUF (250 Euro).
Din contribuţiile caritabile către fundaţii se acordă un credit de 30%, pînă la maxim 50-100.000 HUF (250-450 Euro).
Din contribuţiile către fondurile mutuale de asigurări (pensii sau sănătate) făcute de membrii privaţi individuali se dă un credit de 30%, pînă la maxim 150.000 HUF (600 Euro).
Din primele de pensii şi asigurări de viaţă se deduce 20% plus 10% din majorarea primelor faţă de anul anterior, pînă la maxim 100.000 HUF (450 Euro). 
Din valoarea imprumutului pentru cumpărarea unei locuinţe personale se acordă un credit nerambursabil de 40% sau 30% în funcţie de tipul locuinţei, maxim 120.000 HUF (470 Euro).

Asigurarea socială obligatorie acoperă persoanele asigurate (persoanele angajate, cele ce sunt membre ale unei organizaţii, cele ce lucrează pe cont propriu etc.). Acestea pot obţine dreptul la serviciile de asigurări sociale (dacă plătesc o contribuţie) şi dreptul la un fond de pensie privat (dacă plătesc o taxă de membru). 
Toate celelalte persoane pot obţine dreptul la serviciile de asistenţă socială în baza unor contracte separate şi plătînd o contribuţie sau o taxă de membru.
O parte din contribuţii sunt plătite de angajator, o alta parte de angajat.
Angajaţii platesc taxele care se calculează la salariul brut. Veniturile personale ce depăşesc 5,3 milioane HUF (20.100 Euro) sunt scutite de plata contribuţiei de 8,5% la fondul de pensii.

 

SECTOARELE PRIORITARE

Agricultura - este una din ramurile determinate ale economiei maghiare. Caracteristicele naturale unice, condiţiile de relief, factorii climaterici şi solurile fertile fac posibilă atingerea unor rezultate deosebite atît calitativ cît şi cantitativ, în cultivarea majorităţii plantelor de cultură.
Datorită existenţei în ansamblu a acestor factori, agricultura ungară este tradiţional orientată spre export, produsele sale de calitate excepţională pot fi găsite aproape în toate ţările lumii.
În anul schimbării regimului în 1989 agricultura a realizat 13,7% din PIB, a ocupat 17,4% din forţa de muncă şi a realizat 22,8% din veniturile la export, dar în primii ani ai noului mileniu importanţa agriculturii a scăzut semnificativ, şi la momentul actual prezintă în jur de 3% din PIB.
Schimbarea regimului în Ungaria a condus la schimbarea radicală a relaţiilor de proprietate în agricultură, a modurilor de folosire a pămîntului şi a formelor de uzină. Răspîndirea proprietăţii private a survenit ca rezultat al compensărilor, al împărţirii de pămînt după proprietate cotă parte, respectiv al transformării cooperativelor de producţie şi al privatizării gospodăriilor de stat.
Circa 45% din suprafaţa totală de pămînt a Ungariei este cultivată de agricultori individuali, iar 41% de organizaţii economice. Restul de 14% nu este în folosinţă agricolă, respectiv este teren arid.
În ultimii ani, în Ungaria nu au survenit schimbări esenţiale în structura cultivării plantelor. În structura însămînţărilor partea determinantă revine cerealelor (grîu, orz de toamnă şi de primăvară,ovăzul, secara, porumb).
Caracteristicile climaterice şi geografice fac posibilă cultivarea a nenumerate soiuri de fructe şi legume, de viţă de vie, plante medicinale, plante pentru ulei volatil şi ornamentale.
În anii care au urmat schimbării regimului, ramura creşterii animalelor a suferit o tendinţă negativă, a scăzut numărul porcinelor, a vitelor şi a galinaceelor. Această tendinţă s-a manifestat şi în producţia de carne şi în producţia produselor animaliere.
Datorită scăderii efectivului de porcine intern, abatoarele s-au aprovizionat în parte cu materii de bază necesare producţiei prin achiziţionări pe pieţele externe. Importul porcilor vii şi cărnii de porc a crescut după aderare la UE cu 15%. Totodată în decursul anului 2006 efectivul vacilor a crescut cu 17%

Oferte ale companiilor  maghiare din domeniu agroindustrial:

-    Kapacitiv KKt. (societate în nume colectiv)
 H-1045 Budapest, Ankara u.35
Tel/fax: 361/3603572
Web: http://kapacitiv-kkt.internettudakozo.hu 
Oferta – echipament agricol

  • Hunduna Bt.

H-1082 Budapest, Baross u.86
Tel: 361/2990071
Web: www.hunduna.hu
Oferta – maşini agricole pentru suprafeţe agricole, lucrări forestiere, întreţinerea parcurilor, industria de construcţii

  • Szelektor Hungaria Kft.

Tel. 3620/5791310, fax. 3662/462609
Web: www.szelektorhungaria.hu
Oferta – sisteme universale de curăţare seminţelor, utilaje de băiţuit, sisteme de dozare, sisteme de aerisire.

  • Hunyadi Garden Faiskola Bt.

H-4002 Debrecen, Kadar dulo 74
Tel. 3652/532622, fax. 3652/532621
Web: www.hunyadi-garden.hu
Oferta – altoaie fără viruşi în cantităţi mici şi mari de vişini, prune, mere, caise.          

  • Holland Alma Kft.

H – 4375, Piricse, Rozsa tanya
Tel. 3642/280388, fax. 3642/280363
Web: www.nursery.hu
Oferta – pepinieri de pomi fructuferi, sistem de producţie, consultanţă.

  • Neovet Bt.

H-5650, Mezobereny, Thokoly u. 94
Tel. 3670/7728320, fax. 3666/423175
Oferta – comerţ cu cereale

  • BonFreeze Zrt.

H-4183 Kaba, Meteorit u. 1
Tel. 3654/522008, fax. 3654/522009
Oferta – prelucrarea şi congelarea legumelor şi fructelor.

  • Gabler Mirelta Hungaria Kft.

H-2890, Tata, Barina u.7
Tel. 3634/382493, fax. 3634/487091
Web: www.gabler-mirelta.hu
Oferta – fabricarea camerelor frigorifice şi de congelare în marimi şi combinaţii la cerere

  • Agro-Man

Tel. 3642/520170
Web: www.agroman.hu
Oferta – maşini, utilaje agricole şi piese de schimb

Industria alimentară - datorită importanţei ei strategice - este un domeniu tradiţional de important al economiei naţionale ungare. Industria prelucrătoare include 14 domenii şi  al treilea cel mai important segment este cel al alimentelor.
În cadrul producţiei EU-25, cota ungară este de 1,2%, astfel situându-se pe locul 16, din 25.
Structura industriei alimentare ungare în principiu se aliniază nivelului agrar ungar, precum şi a consumului autohton. Cota parte, a domeniilor, care se ocupă de prelucrarea primă a produselor agricole, este de 66%. În 2005, a demarat simţitor consolidarea domeniului, dar s-a îmbunătăţit şi situaţia comerţului extern în acest sens. Circa o pătrime dintre produsele alimentare se comercializează pe pieţe externe.
Majoritatea companiilor din domeniu (aproape 80%) au angajaţi în număr de până la 10 persoane. Alături de firmele, care au nun număr mediu de angajaţi între 10-49 de persoane, formează 95% din companiile din industria alimentară. Aproape jumătate dintre companii, au personalitate juridică, în formă de srl. 
 Ungaria se ocupă în mod accentuat cu garantarea securităţii alimentelor. Aceste eforturi, sunt susţinute şi de cadru legislativ, şi aplicarea acestuia. De asemenea, şi controalele deosebit de stricte, contribuie şi ele la menţinerea unui nivel de securitate satisfăcător.
Serviciul Veterinar Ungar, practică un control riguros în acest domeniu, mai ales în etapele de preparare a diferitelor produse alimentare, de la fermele de crescători, până la consumatorul final.

Direcţiile cu potenţial de dezvoltare a cooperării bilaterale moldo-maghiare
- reutilarea tehnică şi promovarea tehnologiilor noi în fabricarea produselor alimentare (conservelor din legume şi fructe, carne, industria laptelui);
- dezvoltarea cooperării în domeniul fitotehniei, selecţiei plantelor şi schimb de material semincer. 
- utilizarea surselor regenerabile şi producerea bioetanolului
- constituirea de societăţi mixte de producţie şi comercializare, cu capital ungar, în domeniile textile, mobilă, sticlă decorativă,
- industria farmaceutică şi de produse cosmetice,
- industria materialelor de construcţii şi prelucrarea lemnului,
- industria constructoare de maşini
- cooperarea mixtă în realizarea proiectelor investiţionale privind construcţia şi modernizarea infrastructurii turismului
- utilizarea zonelor economice libere pentru amplasarea producerii

Sectorul industrial. Creşterea producţiei industriale în anul 2006 a depăşit 10%, valoare neatinsă de la începutul de mileniu. În rândul ţărilor studiate şi comparate de către The Economist, Ungaria se situează pe locul cinci în lume în clasamentul ţărilor cu cea mai rapidă creştere a producţiei industriale.
Creşterea industrială a anului 2006 se datorează ramurii construcţiilor de maşini, iar în cadrul acesteia în primul rând performanţelor producţiei de maşini. În ceea ce priveşte celelalte ramuri cu pondere însemnată, la producţia de maşini electrice, în domeniul producţiei de maşini şi utilaje şi al prelucrării mecanice s-au atins indici de două cifre. Luna decembrie a adus o schimbare spectaculoasă în statistica comenzilor: datorită comenzilor noi din industria constructoare de maşini, efectivul comenzilor din ramurile principale ale industriei de prelucrare a depăşit la sfârşitul anului cu 21% valoarea anului precedent. Conform prognozelor de producţie referitoare la situaţia întreprinderilor, societăţile cu activitate de turnătorie, din industria prelucrării mecanice, cât şi cele din industria materialelor de construcţii sunt cele mai optimiste.
După schimbarea regimului cele mai mari investiţii străine au fost efectuate în îndustria constructoare de maşini. O treime din investiţiile totale din industria prelucrătoare au fost  direcţionate în construcţia automobilelor. Paralel, întreprinderile mici şi medii maghiare din domeniul constructoare de maşini au devenit parteneri strategici în producere. Ponderea sectorul constructoare de maşini la producerea totală în industrie este de 16%. Principalii investitori străini care au amplasat producerea automobilelor în Ungaria este compania „Suzuki” cu capacitatea de producere 200.000 automobile şi „Audi” cu capacitatea de producere a 60.000 automobile.
Industria electronică prezintă unul din principalele sectoare industriale  din ţară. 17% din muncitori angajaţi în sectorul industrial  lucrează la întreprinderile de producţie electronică asigurînd 25,5% din producerea totală industrială şi 42% din totalul exporturilor.

 

 

 

 

ADRESE UTILE

Ambasada Republicii Moldova la Budapesta
1024 Budapest, Ady Endre utca 16
Telefon: 00361 3363450; fax: 00361 2091195

Ministerul Economiei si Transporturilor
1055 Budapest, Honvéd u.13-15
Fax: 0036-1-302.2394,   www.gkm.hu

Ministerul Finanţelor
H-1051 Budapest, József nádor tér 2-4.
Fax: (36-1) 318-25-70, www.mof.hu

Ministerul Afacerilor Externe
1024 Budapest, Margit krt.85
Fax: 0036-1-458.1008,    www.mfa.gov.hu

Camera de Comert şi Industrie a Republicii Ungaria
1055 Budapest, Kossuth tér 6-8
Fax: 0036-1-474.5149,  www.mkik.hu

Agenţia Ungară pentru Investiţii şi Comerţ Exterior
1061 Budapest, Andrássy út 12

  • Fax: 0036-1-473-8225, 472-8101
  • www.itd.hu

Serviciul de Informaţii Vamale
1143 Budapest, Hungaria krt.112-114
Fax: 0036-1-470.4120
www.vam.hu