Domnule Preşedinte
Domnule Secretar General,
Doamnelor şi domnilor,

Mai întâi de toate, îmi face o deosebită plăcere de a-l felicita pe Excelenţa Sa, domnul Miguel d’Escoto Brockmann, pentru alegerea sa în înalta şi responsabila funcţie de Preşedinte al sesiunii a 63-a a Adunării Generale ONU şi de a-l asigura, în calitatea noastră de vicepreşedinte, de suportul deplin în exercitarea atribuţiilor care-i revin.

Doresc, să aduc aprecieri Excelenţei Sale, domnului Srgjan Kerim, pentru maniera consistentă şi constructivă în care a condus activitatea Adunării Generale pe parcursul sesiunii trecute.

Domnule Preşedinte,

Lumea se confruntă cu probleme şi provocări majore care reclamă o Organizaţie consolidată şi revigorată, capabilă să soluţioneze problemele globale. Este absolut evident ca Organizaţia Universală trebuie să găsească soluţii globale provocărilor globale.

O Organizaţie reformată, puternică şi efectivă trebuie să fie în măsură să soluţioneze prompt situaţiile de criză şi să facă faţă eficient ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii, în particular celor legate de dezarmare şi neproliferare, schimbarea climei, insecuritatea alimentară, terorism şi, în acelaşi timp, să asigure consolidarea dreptului internaţional şi respectarea drepturilor omului.

Considerăm că procesul de reformare a sistemului ONU trebuie să conducă la instituirea unei arhitecturi moderne de relaţii internaţionale, care să dezvolte o cooperare eficientă pentru depăşirea în comun a acestor provocări.

Din această perspectivă, Republica Moldova sprijină plenar realizarea reformei ONU în corespundere cu direcţiile de bază expuse în Documentul Final al Summit-ului Milenar (2005), iniţiativele ulterioare ale Secretarului General şi rezoluţiile adoptate pe marginea aspectelor cheie ale reformei structurilor şi managementului Organizaţiei.

Pledăm pentru întărirea rolului coordonator al ECOSOC în procesul de formulare a politicilor economico-sociale globale, promovarea dialogului şi intensificarea cooperării cu instituţiile financiare şi economico-comerciale internaţionale şi guvernele statelor membre în asigurarea realizării obiectivelor de dezvoltare milenare, precum şi pentru implicarea ECOSOC în examinarea situaţiilor de criză umanitară şi soluţionarea problemelor ce ţin de reconstrucţia post-conflictuală.

Decizia privind demararea negocierilor interguvernamentale va da un nou imbold reformei Consiliului de Securitate, va impulsiona şi eficientiza activităţile ONU în domeniul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltării cooperării cu organizaţiile regionale şi statele membre, inclusiv în vederea identificării soluţiilor pentru conflictele din diverse zone ale lumii.

Evenimentele din Osetia de Sud (Georgia) au demonstrat odată în plus că conflictele îngheţate constituie focare de instabilitate şi ameninţări la adresa securităţii regionale şi internaţionale.

Se impune necesitatea creşterii rolului nemijlocit al ONU, dar şi întăririi cooperării cu organizaţiile regionale, precum OSCE în prevenirea şi gestionarea situaţiilor de criză şi conflict, consolidarea şi eficientizarea acţiunilor internaţionale de stabilizare a situaţiei în statele afectate de disensiuni interne, abordarea complexă, în limitele dreptului internaţional a medierii şi soluţionării conflictelor.

Intensificarea cooperării internaţionale în vederea soluţionării conflictelor şi excluderii apariţiei sau escaladării în viitor a unor asemenea situaţii de criză, care pun în pericol suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor sunt de o importanţă primordială şi pentru Republica Moldova care se confruntă cu un conflict “îngheţat” în raioanele de est ale ţării.

Republica Moldova a subscris la Declaraţia Preşedinţiei franceze a Uniunii Europene cu privire la degradarea situaţiei din Osetia de Sud, rostită la Reuniunea extraordinară a Consiliului Permanent al OSCE din 8 august 2008 şi pledează pentru îndeplinirea completă a Planului de pace, mediat de Preşedinţia franceză a UE.

Respingând categoric orice metode de soluţionare cu forţa a conflictelor, Republica Moldova nu consideră, totuşi, că recunoaşterea unilaterală a Abhaziei şi Osetiei de Sud va deveni un factor de stabilizare a situaţiei. Acest pas nu face decât să reducă responsabilitatea părţilor în conflict pentru căutarea unui compromis între naţiuni şi capacitatea lor de a identifica soluţii echitabile, cu respectarea principiilor integrităţii teritoriale şi asigurarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Suntem de părerea că situaţii precum cea din Georgia trebuie să fie soluţionate exclusiv în baza prevederilor Actului Final de la Helsinki, a Cartei ONU şi a tuturor principiilor dreptului internaţional în vigoare.

În cazul specific al conflictului din raioanele de est ale ţării noastre, Republica Moldova a acţionat şi continuă să acţioneze consecvent în conformitate cu Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stânga Nistrului, adoptată unanim de Parlament la 22 iulie 2005, care consfinţeşte soluţionarea conflictului din Transnistria doar pe căi politice.

Considerând că demilitarizarea şi democratizarea regiunii transnistrene constituie premise esenţiale ale soluţionării viabile a conflictului transnistrean, autorităţile moldoveneşti sunt preocupate de crearea condiţiilor necesare pentru impulsionarea procesului de reglementare. Preşedintele Republicii Moldova, domnul Vladimir Voronin, a înaintat o serie de iniţiative privind consolidarea încrederii şi securităţii între ambele maluri ale Nistrului, în particular prin asigurarea libertăţii de circulaţie, participarea în comun la elaborarea şi implementarea proiectelor în domeniul restabilirii şi modernizării infrastructurii şi soluţionarea unor probleme de ordin social.

A fost adoptată pentru implementare strategia de reglementare a conflictului, bazată pe o abordare complexă, „propunerile în pachet”, a tuturor problemelor legate de conflict – politice, economice, sociale şi umanitare, care prevăd elaborarea şi adoptarea unui statut juridic special pentru regiunea transnistreană în baza respectării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a RM, consolidarea statutului de neutralitate şi retragerea trupelor străine de pe teritoriul ţării, recunoaşterea drepturilor de proprietate şi oferirea unor garanţii sigure pentru populaţie.

Concomitent, activitatea Misiunii UE de asistenţă la frontieră în Republica Moldova şi Ucraina (EUBAM) şi cooperarea strânsă a acesteia cu structurile abilitate din ambele state în domeniul gestionării frontierei, contribuie la sporirea securităţii şi transparenţei la frontieră, fapt ce creează o atmosferă mai prielnică pentru procesul de reglementare a problemei transnistrene.

În prezent, eforturile noastre, ale mediatorilor şi observatorilor, sunt îndreptate spre reluarea negocierilor în formatul 5+2, în vederea soluţionării finale a conflictului.

Domnule preşedinte,

Atentatele teroriste care mai au loc în diverse părţi ale lumii ne arată în permanenţă că terorismul ameninţă în continuare securitatea, valorile democratice fundamentale, drepturile omului şi litera legii care stau la baza Cartei ONU, precum şi despre faptul că acest flagel poate fi învins doar prin acţiuni comune şi ferme ale comunităţii internaţionale.

Reuniunea de evaluare a nivelului de implementare a Strategiei Globale privind Contracararea Terorismului Internaţional (4 septembrie 2008) a scos în evidenţă, atât progresele înregistrate de ONU şi statele membre pe parcursul ultimilor ani, cât şi deficienţele în lupta cu terorismul internaţional. Sperăm că obiectivele concrete trasate de către reuniune vor determina un angajament şi implicare mai mare din partea întregii comunităţi internaţionale.

În acest context, doresc să reafirm că Republica Moldova sprijină şi participă consecvent la acţiunile de combatere a ameninţărilor teroriste, susţinînd eforturile comunităţii internaţionale şi realizînd o serie de măsuri pe plan intern. Ca parte la 13 convenţii internaţionale şi mai multe acorduri regionale şi bilaterale în domeniu, Guvernul întreprinde acţiuni concrete de combatere a terorismului în corespundere cu prevederile acestor instrumente, a rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate şi documentelor naţionale privind lupta cu terorismul, între care Strategia Naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Republica Moldova acţionează în acest sens şi la nivel regional şi sub-regional.

În continuarea activităţilor desfăşurate pe parcursul sesiunii precedente a Adunării Generale a ONU, Republica Moldova va depune toate eforturile pentru a-şi aduce contribuţia la acţiunile ONU de consolidare a legislaţiei internaţionale în domeniul contracarării terorismului internaţional, în special în vederea finalizării elaborării şi adoptării Convenţiei comprehensive asupra terorismului internaţional şi organizării sub auspiciile ONU a Conferinţei la nivel înalt privind terorismul. Considerăm că, în cadrul acestor activităţi, o atenţie sporită urmează a fi acordată aspectelor legate de lupta cu terorismul, alimentat de tendinţe separatiste, care afectează suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor.

Domnule Preşedinte,

Schimbarea climei este o provocare inerentă a dezvoltării durabile. Încălzirea globală şi efectele conexe ale acesteia, inclusiv calamităţile naturale şi criza alimentară şi energetică au devenit ameninţări majore pentru populaţia globului şi securitatea internaţională. Consecinţele acesteia afectează cele mai vulnerabile ţări şi sunt în măsură să compromită creşterea economică şi realizarea obiectivelor de dezvoltare milenare.

După seceta cumplită din anul trecut, consecinţele căreia continuă a fi înlăturate, în vara acestui an Republica Moldova a fost lovită de cele mai grave inundaţii din ultimele două secole, care au afectat peste 10 mii de hectare de terenuri agricole şi private, distrugând sute de case şi alte imobile şi provocând pagube de peste 120 milioane de dolari.

Ne exprimăm recunoştinţa pentru asistenţa acordată de Oficiul Naţiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA), alte instituţii specializate, inclusiv PNUD, UNICEF şi de către statele membre, în vederea lichidării consecinţelor acestor inundaţii.

Actualmente sunt necesare măsuri adecvate la nivel internaţional, regional şi naţional pentru a face faţă acestor provocări. Reuniunea de la Bali şi procesul de pregătire a Conferinţei din 2009 de la Copenhaga oferă posibilităţi reale pentru găsirea unor soluţii în vederea redresării situaţiei legate de schimbările climaterice.

Republica Moldova susţine totalmente activitatea Grupului Operaţional la Nivel Înalt instituit şi condus de Secretarul General. Elaborarea şi realizarea în cooperare cu agenţiile relevante ale ONU şi instituţiile Bretton Woods a Planului de Acţiuni comprehensiv privind securitatea alimentară constituie un pas important pentru depăşirea crizei alimentare.

De asemenea, ONU şi statele membre trebuie să depună toate eforturile posibile în vederea stabilirii şi realizării politicilor şi strategiilor naţionale pe termen lung privind securitatea alimentară. Stimularea producţiei agricole, promovarea extinderii durabile a comerţului agricol şi asigurarea fluidizării pieţelor comerciale internaţionale, echilibrarea folosirii produselor agricole pentru bio-combustibil, precum şi acordarea asistenţei ţărilor şi populaţiei vulnerabile sunt doar unele acţiuni care urmează a fi întreprinse fără întârziere.

Guvernul Republicii Moldova întreprinde acţiuni concrete în vederea reducerii impactului crizei alimentare asupra situaţiei din ţară, la etapa actuală fiind în curs de elaborare un program naţional în domeniul asigurării securităţii agroalimentare.

Noi considerăm că Reuniunea la Nivel Înalt dedicată Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, care a avut loc la 25 septembrie curent şi organizarea reuniunilor anuale privind monitorizarea angajamentelor şi implementarea de către toate ţările constituie noi oportunităţi pentru impulsionarea realizării obiectivelor de dezvoltare internaţional acceptate.

Realizarea acestora încă este posibilă în majoritatea ţărilor, dacă, pînă în anul 2015 vor fi programate şi susţinute permanent măsurile de dezvoltare. Aceasta necesită o strategie globală care să impulsioneze dezvoltarea durabilă atotcuprinzătoare, precum şi strategii naţionale solide pentru reducerea sărăciei, asigurarea bunei guvernări, sporirea investiţiilor publice şi private şi intensificarea capacităţilor de producere, astfel încât toţi partenerii de dezvoltare să-şi poată uni forţele pentru avansarea continuă a acestui proces. Pentru accelerarea progresului este indispensabilă asigurarea schimbului de experienţă şi aplicarea la scară largă a bunelor practici, care s-au dovedit a fi efective.

Domnule Preşedinte,

Credinţa într-un viitor mai bun şi activitatea perseverentă în acest sens sunt condiţii indispensabile pentru asigurarea progresului şi dezvoltării unei ţări. Integrarea europeană a Republicii Moldova, fondată pe convingerea şi dorinţa fermă a populaţiei ţării de a trăi într-un stat european modern, prosper şi stabil rămâne un obiectiv strategic al politicii externe şi interne a statului.

Progresele obţinute cu susţinerea UE în realizarea Planului de Acţiuni RM—UE şi ajustarea normelor naţionale la standardele europene deschid noi oportunităţi de avansare a relaţiilor moldo-comunitare. Apreciem înalt cooperarea constructivă cu Uniunea Europeană în acest proces şi contăm în continuare pe asistenţa statelor sale membre în asigurarea dezvoltării şi integrării graduale a ţării în UE.

Concomitent, mizăm şi pe sprijinul şi oportunităţile oferite de ONU şi statele membre în vederea promovării poziţiilor politice şi social-economice ale ţării şi aspiraţiilor de integrare europeană, asigurării reglementării conflictului transnistrean, retragerii trupelor militare străine şi realizării priorităţilor de dezvoltare a ţării.

Doresc să reiterez ataşamentul Republicii Moldova faţă de idealurile Naţiunilor Unite şi angajamentul de a coopera în continuare cu statele membre pentru realizarea obiectivelor importante care stau în faţa Organizaţiei.

Vă mulţumesc