Stimaţi colegi,
Doamnelor şi Domnilor,
Îmi face plăcere să Vă salut la acest for european important.

Apreciem înalt nivelul relaţiilor între Consiliul Europei şi Uniunea Europeană, aflate în ascensiune. Salutăm, în acest context, Raportul privind progresele înregistrate la implementarea Memorandumului de Înţelegere, semnat între CoE şi UE la 11 mai 2007. La un an de la semnare, acest document, în opinia noastră, nu doar a instituţionalizat nivelul de relaţii dintre CoE şi UE, dar a deschis şi noi posibilităţi de cooperare şi sinergii pe viitor. Politica europeană de vecinătate (PEV), dialogul intercultural şi asistenţa preelectorală, negocierea şi implementarea celor 5 Programe comune între CoE şi Comisia Europeană pentru acordarea asistenţei s-au dovedit a fi domenii de interes prioritar pentru Republica Moldova.

Este încurajatoare, în special, practica consultărilor regulate între CoE şi UE privind ţările participante la PEV, procesul de lărgire a UE, rapoartele UE cu privire la progresul statelor vizate. În acest sens, salutăm contribuţia semnificativă a Consiliului Europei, prin intermediul programelor sale de asistenţă, la realizarea obiectivelor fixate de Planul de Acţiuni RM—UE, precum consolidarea instituţiilor democratice, promovarea drepturilor omului şi a statului de drept. De altfel, priorităţi conforme angajamentelor statutare asumate de Republica Moldova la momentul aderării sale la CoE. Vedem în această contribuţie a CoE şi un sprijin al eforturilor ţării mele pe calea integrării sale europene, care a fost şi rămâne obiectivul primordial al Republicii Moldova.

Implementarea pe parcursul celor peste trei ani, împreună cu partenerii noştri din UE, a Planului de Acţiuni, document ambiţios, a fost apreciat pozitiv în final. Am plăcerea să Vă comunic că rezultatele sunt bune, am semnat Acorduri de Facilitare a regimului de vize şi readmisie, am deschis un Centru Comun de Eliberare a Vizelor, am obţinut Preferinţe Comercial Autonome, şi multe altele, dar nu ne oprim aici, planurile pentru viitor fiind şi mai ambiţioase. Sperăm că pe parcursul anului curent Uniunea Europeană va lansa formal negocierile cu Republica Moldova asupra unui nou document, care va oferi accesul gradual la cele 4 libertăţi ale UE, indiferent de forma şi denumirea pe care îl va purta acest acord.

Onorată asistenţă,
Dumneavoastră vă este bine cunoscută problema majoră cu care se confruntă RM şi la care nu o singură dată ne-am referit de la această tribună. Sânt evidente repercusiunile la scară regională ale acestui conflict, determinate atât de blocajele pe care le creează proceselor de modernizare şi integrare europeană, cât şi de interferenţa problematicii transnistrene cu subiecte actuale de securitate internaţională. Sunt bucuros să Vă raportez despre unele evoluţii încurajatoare la acest capitol în contextul iniţiativelor Preşedintelui RM privind consolidarea încrederii între cele două maluri. Acestea vizează asigurarea libertăţii de circulaţie, participarea în comun la elaborarea şi implementarea proiectelor în domeniul restabilirii şi modernizării infrastructurii, soluţionarea unor probleme de ordin social. Convingerea noastră este că o soluţie viabilă a problemei transnistrene trebuie să includă demilitarizarea şi interzicerea staţionării trupelor sau obiectivelor militare străine în conformitate cu statutul de neutralitate constituţională al Republicii Moldova, acordarea unui statut echitabil regiunii transnistrene, supremaţia legii şi respectarea drepturilor omului. Pornind de la aceşti parametri, Moldova depune eforturi consistente vizând identificarea unei soluţii finale a conflictului în formatul 5+2 cu respectarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale.

Stimaţi colegi,
Considerăm că Memorandumul de Înţelegere între Consiliul Europei şi Uniunea Europeană a constituit o etapă semnificativă în procesul de realizare a recomandărilor formulate în raportul Prim-ministrului luxemburghez, dl Jean-Claude Juncker, privind relaţiile între CoE şi UE. Exprimăm încrederea în continuitatea logică şi a celorlalte măsuri care deja au fost sau urmează a fi luate pentru implementarea eficientă a viziunii strategice globale conţinute în raportul dlui Juncker, precum şi pentru reformarea structurii organizaţionale şi a metodelor de lucru ale CoE, orientate spre sporirea rentabilităţii, eficienţei şi transparenţei sale ş.a.

Salutăm raportul cu privire la acţiunile întreprinse până în prezent în vederea realizării Raportului Juncker şi reiterăm disponibilitatea Republicii Moldova de a contribui efectiv la realizarea recomandărilor originale şi ambiţioase (de scurtă sau lungă durată) formulate în acest Raport.

Referindu-ne la procesul consolidării sistemului de protecţie a drepturilor omului al Consiliului Europei, vreau să amintesc unitatea de păreri exprimată cu regularitate de la tribuna acestui Comitet, potrivit căreia Convenţia europeană a drepturilor omului şi mecanismul ei de control sânt piatra de temelie a Consiliului Europei, care conferă originalitate şi viabilitate Organizaţiei noastre. În acest sens, constatăm cu regret că Protocolul nr. 14, punctul de plecare a Raportului Înţelepţilor şi în care au fost investite atâtea speranţe, deocamdată nu a intrat în vigoare, fapt care generează, pe de o parte, anumite dificultăţi în aplicarea uniformă a Convenţiei în spaţiul european, iar pe de alta – tentaţia de a crea standarde duble.

În acest context, reflecţiile privind ameliorarea sistemului de protejare a drepturilor omului fără amendarea Convenţiei europene capătă o dimensiune esenţială şi merită a fi dezvoltate în continuare. Salutăm, în acest sens, activităţile vizând ameliorarea sistemului de protecţie a drepturilor omului şi considerăm că acestea trebuie continuate cu precauţie şi diligenţă pentru a menţine echilibrul între autoritatea Curţii şi capacitatea ei instituţională, între exercitarea dreptului fundamental la recurs individual şi sesizarea abuzivă a înaltei instanţe de la Strasbourg. Credem, de asemenea, că introducerea conceptului de hotărâri-pilot, menite să sporească randamentul Curţii, necesită o abordare riguroasă pentru a evita extrema superficialităţii.

Prin urmare, acordând susţinere deplină propunerilor pentru activitatea viitoare a Consiliului Europei în acest domeniu, considerăm, totuşi, că accentul urmează a fi pus pe consolidarea remediilor disponibile la nivel naţional. Notăm în acest sens, iniţiativele preşedinţiilor slovace şi suedeză de organizare a unui seminar la Bratislava şi, respectiv, a unui colocviu la Stockholm, care se dovedesc a fi extrem de utile, fapt pentru care merită recunoştinţa noastră comună.

Vorbind de consolidarea sistemului de protecţie al DO, aş dori să mă refer la un alt aspect, cel legat de implementarea declaraţiei pentru acţiune consolidată în vederea asigurării eficienţei Convenţiei europene. Având în vedere teza general acceptată că asigurarea respectării drepturilor omului constituie obligaţiunea primară a statelor membre, este firesc ca pârghiile necesare în acest sens să fie căutate, în primul rând, pe plan intern. Instruirea respectuoasă faţă de drepturile omului a judecătorilor, procurorilor, avocaţilor şi altor practicieni din sistemul judiciar constituie una din aceste pârghii, reflectate şi în documentele supuse astăzi atenţiei noastre. În legătură cu aceasta, am deosebita plăcere să anunţ crearea Institutului Naţional al Justiţiei din Republica Moldova, care va acorda o atenţie specială formării în domeniul drepturilor omului şi, profitând de ocazie, aş vrea să mulţumesc Consiliului Europei pentru asistenţa acordată în acest proces complex.

Cât priveşte implementarea Convenţiei la nivel european, nu putem să ignorăm problemele legate de respectarea sau, mai degrabă, nerespectarea drepturilor omului în aşa-numitele "zone negre", printre care e şi regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Dificultatea cea mai mare în aceste zone rezidă în identificarea responsabililor, datorită inaplicabilităţii practicilor-standard de raportare şi monitorizare prevăzute de majoritatea instrumentelor internaţionale în domeniul drepturilor omului, ceea ce creează o stare de neconformare şi impunitate. În acest context, nu pot să nu amintesc lecţia cazului "Ilaşcu", care a demonstrat o dată în plus sfidarea drepturilor fundamentale de către autorităţile secesioniste şi a evidenţiat necesitatea intensificării acţiunii concertate a Consiliului Europei, statelor membre şi partenerilor săi în vederea garantării drepturilor omului în întreg spaţiul european.

În general, jurisprudenţa CEDO şi executarea hotărîrilor emise deja conţin elemente esenţiale pentru identificarea problemelor de bază, prevenirea altor încălcări şi respectarea drepturilor omului la nivel naţional. În această ordine de idei, salutăm lansarea primului Raport Anual cu privire la executarea hotărîrilor CEDO şi vom insista asupra fructificării acestui exerciţiu în următorii ani.

Ţinând cont de evoluţiile ce au urmat după ultima noastră reuniune, acţiunile viitoare orientate spre consolidarea implementării Convenţiei europene a drepturilor omului necesită să fie coordonate cu perspectiva intrării în vigoare a Cartei Drepturilor Fundamentale a UE. Prin urmare, implementarea eficientă a Convenţiei europene a drepturilor omului necesită atât o mobilizare a eforturilor naţionale, cât şi o conjugare a resurselor disponibile la nivel european.

Referitor la proiectul Convenţiei europene cu privire la adopţia copiilor, Republica Moldova este disponibilă să adopte textul Convenţiei şi al Raportului ei explicativ, procedurile naţionale în vederea semnării acesteia fiind deja iniţiate. Ţinând cont de importanţa conţinutului Convenţiei respective, pledăm pentru deschiderea acesteia spre semnare la o dată cât mai apropiată, de preferinţă, combinată cu un eveniment semnificativ. Menţionez, în acest context, că RM a semnat Convenţia cu privire la protecţia copiilor contra exploatării sexuale.

Salutăm iniţiativa elaborării Cărţii Albe a Consiliului Europei privind Dialogul Intercultural care formulează viziunea pe termen lung referitoare la politicile de promovare a dialogului intercultural. Sperăm că aceasta se va dovedi a fi un instrument util în gestionarea diversităţii culturale care reprezintă o parte integrantă a valorilor cheie ale Organizaţiei. RM sprijină adoptarea Cărţii Albe, menţionând, în special, că majoritatea prevederilor acesteia sunt deja consfinţite în legislaţia naţională în materie.

În final, dar nu în ultimul rând, doresc să aduc mulţumiri Preşedinţiei slovace pentru exercitarea excelentă a mandatului său şi să le doresc, totodată, colegilor noştri din Suedia mult succes în realizarea obiectivelor avansate pentru perioada în care vor deţine Preşedinţia în Exerciţiu.

Vă mulţumesc pentru atenţie!