Comunicate de presă

Ministrul moldovean de Externe Andrei Stratan: „Transnistria ar putea fi un precedent”

Dle Ministru, consideraţi că Rusia ar dori să soluţioneze şi conflictul transnistrean după calapodul caucazian?

Sperăm că aceste evenimente nu se vor repeta, cu atât mai mult cu cât noi permanent am declarat că subiectul transnistrean poate fi soluţionat doar prin metode politice. Chiar şi Rusia susţine că această chestiune se deosebeşte de cea din Caucaz. Este, inclusiv, o consecinţă a faptului că depunem eforturi pentru menţinerea unui dialog permanent cu conducerea rusă.

Au subestimat, oare, liderii georgieni astfel de eforturi?

Este nevoie de ceva timp pentru a diminua emoţiile şi a evalua la rece situaţia. Însă, în Moldova, situaţia este total diferită. Problema transnistreană poate fi uşor soluţionată dacă există voinţă politică. În Moldova, nu este vorba despre conflict etnic sau religios. Nu putem vorbi nici măcar despre conflict în general. În orice caz, nu despre un conflict între oameni.

Este vorba, deci, despre un conflict între elitele politice?

Nici măcar asta. Evident, liderii transnistreni nu vor să renunţe la ceea ce au tot declarat timp de 17 ani, însă ne încurajează recentele întâlniri ale Preşedintelui rus Medvedev cu Preşedintele nostru Voronin. Rusia are influenţă asupra liderilor transnistreni, ceea ce ne-ar permite să atingem un compromis. Ar fi un precedent, care ar demonstra posibilitatea soluţionării unui conflict îngheţat fără a recurge la arme.

Majoritatea locuitorilor din Transnistria pledează, totuşi, pentru alipire la Rusia.

Dacă s-ar desfăşura un referendum realmente democratic, populaţia ar vota contra acestei opţiuni. Majoritatea locuitorilor din Transnistria sunt absolut nesatisfăcuţi de situaţia lor economică. Actualmente, în Transnistria locuiesc doar aproximativ 400 mii de oameni din totalul de 700 de mii care erau anterior.

Exodul populaţiei există, de altfel, şi în regiunile controlate de Chişinău.

Tocmai de aceea trebuie să creăm condiţii necesare pentru revenirea oamenilor şi investirea aici a banilor câştigaţi în străinătate. Posibilitatea aderării la Uniunea Europeană, pentru care pledează astăzi Guvernul de la Chişinău, poziţionează cetăţenii noştri din Transnistria diferenţiat faţă de ceilalţi cetăţeni moldoveni. Ei sunt sătui de traiul într-un muzeu al Uniunii Sovietice. Cu timpul, Moldova va beneficia tot mai mult de accesul la programele UE de dezvoltare.

Există opinii potrivit cărora Rusia ar urmări eşuarea negocierilor privind soluţionarea conflictului, prin aceasta oferind liderilor transnistreni pretextul necesar pentru solicitarea independenţei.

Nu cred că se va ajunge la aceasta. În orice caz, nu credem în derularea unui asemenea scenariu. Considerăm că interesele Rusiei în soluţionarea conflictului sunt oneste.

Cum poate UE ajuta Moldova?

Până acum, UE nu şi-a utilizat din plin posibilităţile sale în susţinerea noastră. Noi nu vom renunţa la calea noastră de integrare europeană şi sperăm la o perspectivă clară europeană pentru Moldova, care, deocamdată, nu a fost ancorată în nici un document. Nu înţelegem care ar fi riscul politic dacă UE ar recunoaşte în principiu că Moldova are perspectiva aderării fără a indica o dată concretă sau un plan de timp. Nu este vorba despre un anumit efort financiar suplimentar pentru asistenţă, ci doar de a ne oferi „lumină verde” pe calea noastră spre Bruxelles. Moldova doreşte să fie tratată la fel ca şi statele din Balcani.

Nu va plasa Rusia Moldova în faţa dilemei: Transnistria sau UE?

Şi ce va face atunci Rusia cu Transnistria? Şi Rusia are nevoie de partener. Orientarea Moldovei este una indiscutabilă şi a fost confirmată în anul 2005 de Parlamentul ţării. Nu vom devia de la calea noastră de integrare europeană la fel cum nu vom diminua eforturile noastre în soluţionarea problemei transnistrene.

Acum doi ani, Rusia a stopat importul vinurilor moldoveneşti. S-a reuşit diminuarea dependenţei de piaţa rusească?

Odată cu anul 2006, întreprinzătorii moldoveni au început să privească mai real situaţia. Ei au înţeles că au nevoie de pieţe suplimentare de desfacere a mărfurilor. În anul 2006, înainte de embargoul impus de Rusia, noi am avut un raport de 33 procente din comerţul extern cu statele UE. Între timp, acesta a crescut la 50 la sută. Actualmente, exportăm producţie vinicolă în circa 40 de state. Sperăm, totodată, la continuarea liberalizării comerţului cu UE. Însă nu ne vom delimita de pieţele noastre tradiţionale din Rusia, Belorus şi Ucraina.
Frankfurter Allgemeine Zeitung
6 octombrie 2008